Când inima plăteşte factura plăcerii

Pământul este plin de capcane. Întâlnesc frecvent oameni distruşi fizic şi sufleteşte de anumite practici rele pe care le-au adoptat. Stând de vorbă cu ei, descopăr că începutul vieţii lor a fost de multe ori frumos, curat. Evident, nu au plănuit să devină dependenţi. Mai mult, ceva din ei s-a luptat şi se luptă pentru eliberare. „Prizonieratul” vine, din nefericire, la pachet cu efecte negative serioase asupra organismului. În acest articol vom trece în revistă suferinţele cardiovasculare cauzate de vicii.

Fumatul – cel mai mare duşman al inimii
Nu mai este de mult o noutate faptul că ţigările îmbolnăvesc inima – e suficient să citeşti avertismentele de pe pachetele de ţigări. Din punct de vedere istoric, acest lucru nu a fost dintotdeauna recunoscut. Ba chiar a fost o vreme când se credea că au efecte favorabile. De exemplu, dr. Monardes din Sevilla listează, în 1571, un număr de 36 de boli ce pot fi vindecate prin fumat. Eroarea nu a fost corectată uşor. Chiar şi în 1950, Asociaţia Medicală Americană încă susținea că tutunul ar aduce mai multe beneficii decât daune. Reclamele la tutun erau, la vremea respectivă, o prezenţă frecventă în paginile multor jurnale medicale.

Fumatul a intrat, mai întâi, în vizorul mişcărilor pentru temperanţă. Dintre vocile secolului al XIX-lea se remarcă cea a lui Ellen White, prin faptul că scrierile ei nu doar avertizează, ci dau şi detalii uimitoare despre efectele fumatului. După un secol şi jumătate, ştiinţa medicală a reuşit să confirme toată gama de efecte negative ale acestui viciu, dând un nou avânt luptei împotriva lui. Tonul a fost dat în anii ´60, prin studiul Framingham, ce a atestat riscul crescut de boală cardiacă ischemică al fumătorului.

Ştiinţa despre fumat
În fiecare an, 400 000 de americani mor din cauza directă a utilizării ţigărilor. Dintre aceştia, 35-45% mor de inimă. Există mai multe mecanisme prin care fumatul îmbolnăveşte inima şi vasele de sânge. În primul rând, cu fiecare ţigaretă, se creează o stare de stres în organism, deoarece nicotina induce eliberarea de catecolamine. Pe lângă aceasta, apar şi modificări ale coagulării: activarea plachetară şi reducerea fibrinolizei. Toate acestea cresc semnificativ riscul de apariţie a unor accidente coronariene.

Pragul pentru aritmii este semnificativ scăzut la fumători, ceea ce duce la o creştere corespunzătoare a riscului de moarte subită. De asemenea, evoluţia aterosclerozei este mult mai rapidă, atât printr-un efect direct, cât şi prin modificări ale lipidelor serice (cresc trigliceridele, scade HDL).

Fumatul pasiv a fost multă vreme trecut cu vederea. Zeci de ani, părinţii au otrăvit aerul respirat de proprii copii, aducând boală în trupurile mici ale celor dragi. Se consideră că aproximativ 8% din decesele cardiace cauzate de fumat pot fi atribuite fumatului pasiv. Mortalitatea anuală în SUA din cauza fumatului pasiv este estimată la 50,000 de persoane.

Alcoolul şi inima – falşi amici
Relaţia dintre consumul de alcool şi bolile cardiace este subiectul unei mari confuzii în literatura medicală. Autori diferiţi au poziţii contradictorii. Astfel, deşi în unele tratate sau articole medicale continuă să se prezinte afirmaţia că un consum uşor sau moderat de alcool ar avea un efect de reducere a riscului anumitor boli cardiace, există şi experţi care afirmă că publicitatea făcută consumului moderat de alcool cu scopul prevenţiei bolilor cardiovasculare „nu este rezultatul unor cercetări ştiinţifice riguroase, ci în mare măsură este generată de motive comerciale”.

Cunoscutul tratat de cardiologie Braunwald tratează problema alcoolului în capitolul „Toxinele şi inima”, ceea ce indică foarte clar în ce categorie este alcoolul. Iată câteva dintre efectele recunoscute ale alcoolului asupra inimii.

Alcoolul şi vasele de sânge
Consumul de alcool creşte atât valoarea tensiunii arteriale (TA), cât şi riscul de apariţie a hipertensiunii arteriale (HTA). Acest efect negativ pentru sănătate a fost documentat în unele studii, inclusiv pentru cazurile de consum mic şi moderat. Efectele sunt mai grave în cazul anumitor grupe populaţionale (asiatici, africani), ceea ce duce la concluzia că există persoane care au genetic o sensibilitate specială.

Femeile sunt, de asemenea, mai susceptibile. De exemplu, şi doar 2-3 porţii de alcool pe zi cresc riscul de hipertensiune arterială cu 40% la femei. Atât la bărbaţi, cât şi la femei, 3-4 porţii de alcool pe zi măresc riscul de hipertensiune arterială cu 50%. Consider că cea mai înţeleaptă recomandare pentru cei care doresc să prevină HTA este aceea de a elimina complet consumul de băuturi alcoolice. Desigur, evitarea băuturilor alcoolice devine şi mai importantă în cazul celor care sunt deja în tratament pentru hipertensiune arterială. Pur şi simplu este absurd să iei medicamente şi să bei alcool, chiar în cantităţi mici!

Adulţii tineri (16-40 de ani) care beau 2-3 sau mai multe porţii de alcool au un risc de 6 până la 9 ori mai mare de accident vascular cerebral în decurs de 24 de ore de la consumul respectiv de alcool. În plus, faimosul studiu Honolulu Heart a descoperit că subiecţii care consumă doar 2-28 porţii de alcool pe lună au un risc cel puţin dublu de a face un accident vascular cerebral hemoragic.

Inima, ca victimă a alcoolului
Atât marii băutori cronici, cât şi cei care se îmbată ocazional riscă să aibă tulburări de ritm cardiac. Aceste aşa-numite aritmii cardiace pot fi minore, dând doar o senzaţie de neregularitate a bătăilor inimii sau pot fi majore, ducând la moarte subită. De fapt, numărul mare de morţi subite care se înregistrează în cazul alcoolicilor este probabil în mare măsură provocat de aceste tulburări de ritm periculoase.

Cardiomiopatia este o afecţiune cardiacă ceva mai rară, dar deosebit de periculoasă, deseori fatală. Cardiomiopatie înseamnă „boală a muşchiului inimii”. Apare cu o incidenţă de 5-8 cazuri la 100 000 de persoane. Frecvenţa afecţiunii este în creştere şi probabil că nu toate cazurile sunt descoperite şi raportate. Boala evoluează deseori spre insuficienţă cardiacă, deşi există destule cazuri de evoluţie favorabilă, mai ales la pacienţii care opresc consumul de alcool. Singurul tratament disponibil pentru cazurile severe este transplantul de inimă. Se estimează că, pentru 20-30% din cardiomiopatii, cauza este consumul de alcool.

Cafeina – drogul popular
Pe lista substanţelor ce dau dependenţă este şi cafeina, conţinută în cafea, ceai negru, ceai verde şi în alte băuturi. Cafeina influenţează sistemul de comunicaţii al creierului, acţionând asupra unor neurotransmiţători. Ea creşte nivelul de acetilcolină şi reduce efectul adenozinei. În mod normal, adenozina „frânează” activitatea neuronilor. Cafeina îi slăbeşte capacitatea de a-şi îndeplini sarcina, ceea ce duce la accelerarea anormală a proceselor nervoase.

Un studiu publicat în 1999 a evaluat efectul consumului de cafea asupra TA. În cazul celor 552 de subiecţi urmăriţi, valoarea TA a fost semnificativ mai mare la consumatorii de cafea, mai exact cu 2,4 mmHg pentru TA sistolică, respectiv 1,2 mmHg pentru TA diastolică. Mai mult, a fost identificată o relaţie pozitivă, independentă, între cantitatea de cafea consumată şi nivelul TA.

În alte studii s-a pus în evidenţă şi o creştere a nivelului colesterolului seric asociată cafeinei, ceea ce ar putea duce la creşterea riscului cardiovascular. În plus, sunt motive să credem că poate favoriza apariţia unor tulburări de ritm cardiac.

Cocaina şi amfetaminele
Cocaina este cel mai folosit drog ilegal şi, implicit, cea mai frecventă cauză de deces asociat abuzului de substanţe ilegale raportată în SUA. Într-un studiu pe 10 085 de adulţi între 18 și 45 de ani, ea a fost cauza a 25% din infarctele de miocard apărute. În primul rând, drogul acţionează printr-un efect simpatomimetic, crescând consumul de oxigen al inimii. În al doilea rând, reduce aprovizionarea cu oxigen, generând vasoconstricţie la nivelul arterelor coronariene.

În plus, favorizează ateroscleroza şi creşte agregarea plachetară. Din nefericire, deseori cei ce se droghează cu cocaină sunt şi fumători, efectele negative ale celor două droguri cumulându-se.

Folosirea cocainei a mai fost legată de aritmii (modifică fenomenele electrice la nivelul inimii prin blocarea canalelor de sodiu), endocardite (la administrarea intravenoasă) şi disecţie de aortă.

Folosite în trecut pentru tratarea obezităţii şi a deficitului de atenţie, amfetaminele sunt în prezent pe lista substanţelor ilegale. Probabil cea mai cunoscută amfetamină este MDMA (Ecstasy). Ca şi cocaina, amfetaminele sunt simpatomimetice. Se pare că acesta este mecanismul prin care se exercită efectele negative cardiovasculare, utilizarea acestor droguri crescând riscul de HTA, infarct miocardic şi aritmii letale. Vasoconstricţia coronariană este prezentă şi la subiecţii care au consumat amfetamine. Au fost raportate asocieri între acest drog şi cardiomiopatia dilatativă (boală ce este legată şi de consumul de alcool).

Cumpătarea – calea înţeleaptă
Cumpătarea cuprinde în definiţia ei evitarea folosirii unor substanţe care afectează negativ funcţionarea minţii, iar principalul ei scop este protejarea celei mai mari averi pe care o avem: creierul. Un motiv în plus pentru a alege să evităm capcana dependenţelor este efectul negativ pe care drogurile îl au asupra inimii. Vă încurajez să fiţi cumpătaţi şi astfel să protejaţi organismul minunat şi complex pe care ni l-a dăruit bunul nostru Creator.

Ca argument subiectiv, vă aduc în atenţie experienţa mea cu dependenţa de nicotină. Am căzut în capcana fumatului în primii ani de facultate, anturajul pe care îl aveam atunci jucând un rol major în decizia proastă de a mă apuca de fumat. Oricum, ţigara a rămas „prietenul” meu nedespărţit mult timp după ce fumătorii au plecat din viaţa mea. Aveam sentimentul că îmi îmbogăţea viaţa şi era refugiul meu în momente de tensiune, stres şi frustrare. Consideram atunci că „beneficiile” aduse de fumat depăşesc costurile.

Pe lângă sumele de bani cheltuite, care prejudiciau serios un buget precar, studenţesc, a trebuit să sacrific pe altarul tutunului sănătatea. Am făcut o gastrită destul de severă, care nu răspundea la niciun tratament. În plus, sistemul respirator suferea şi el. Făceam viroze frecvent, cu o gravitate neobişnuită, iar capacitatea mea de efort scăzuse simţitor. Observam aceste lucruri, iar gândirea mea de medic făcea legătura între cauză şi efect, dar nu reuşeam să mă smulg din capcană.

Eliberarea a venit după mai mult de şase ani şi a fost legată de întâlnirea mea cu Isus. În timpul unui concediu de vară nu-mi dădea pace un gând: „Ce loc are Dumnezeu în viaţa mea?” Cu ruşine a trebuit să recunosc în forul meu interior că nu-I oferisem un loc semnificativ. Timpul, resursele, atenţia şi simpatiile mele se îndreptau spre multe alte ţinte. A venit o rază de speranţă când că am înţeles că, deşi L-am supărat mult, Dumnezeu este gata să mă ierte şi să-mi ofere o nouă şansă. Am luat decizia de a-I face loc în viaţa mea. Desigur, nu putea fi altul decât locul întâi, de vreme ce Îl invitam pe Împăratul Universului.

Am început să practic disciplinele spirituale pe care aşa de mult timp le neglijasem. Studiul Bibliei a devenit bucuria mea zilnică, am început să mă rog lui Dumnezeu şi să petrec timp cu alţi credincioşi. Nici nu ştiu exact când şi cum a dispărut fumatul, deoarece nu-mi amintesc să fi existat o luptă grea, asemănătoare cu cele pe care le purtasem anterior, ani de zile. Probabil s-a strecurat pe uşa din spate şi a fugit, speriat de noul Locatar al inimii mele.

Privind în urmă, nu pot decât să fiu fericit că am scăpat, dar şi mirat de cât am putut fi de înşelat. Cum să poată un viciu să aducă împlinire în viaţa mea? Cum să-mi fie de vreun ajutor real în necazuri şi încercări? Doar bunul meu Mântuitor este capabil să facă aceste lucruri, aşa cum El însuşi o spune: „Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.” ( Evanghelia după Ioan 10:10)

Surse

ASH (Action on Smoking and Health) – Key dates in the history of anti-tobacco campaigning – http://www.ash.org.uk/files/documents/ASH_741.pdf

Neil Nedley, Proof positive, Cap. 12, 17, Ardmore, OK, Nedley Publishing, 1999.

Douglas P. Zipes [et al.], Braunwald’s Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine, Ed. VII, 2005, pp. 939–940, 1731–1739, 1951–1965; Ed. Elsevier Sounders

Howard D. Sesso, Nancy R. Cook, Julie E. Buring, JoAnn E. Manson and J. Michael Gaziano, Alcohol Consumption and the Risk of Hypertension in Women and Men, Hypertension. 2008;51:1080–1087, doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.107.104968

Emblad, H. Moderate drinking: serious warning by WHO specialists. World Health Organization Press Release, November 1, 1994.

Jee SH, He J, Whelton PK, Suh I, Klag MJ., The effect of chronic coffee drinking on blood pressure: a meta-analysis of controlled clinical trials, Hypertension. 1999;33647- 652

Autor

Dr. Ionel Bratu, medic cardiolog

Write a comment

Acest website folosește cookie-uri pentru a personaliza conținutul disponibil pe acest site și pentru a oferi funcționalități, în scopurile descrise în Politica de Confidențialitate. Prin închiderea acestui mesaj de notificare sau continuarea navigării în website în orice fel, îți dai acceptul pentru folosirea de cookie-uri.